La articolul 90 din Constituția României cu denumirea marginală „Referendumul”, după alineatul 1 (cu formularea „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.”) au fost adăugate două noi alineate care limitează dreptul Președintelui de a propune referendumuri. Această completare în vederea limitării dreptului Președintelui de a propune referendumuri se impune a fi făcută din prisma experienței ultimilor 33 de ani în care diferiți Președinți au abuzat de acest drept pentru a-și atinge scopuri personale, electorale, fără însă a produce și efectele declarativ urmărite prin organizarea acestor proceduri care presupun un cost enorm pentru statul român. Amintim în acest sens „Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari” din 2009 organizat de Traian Băsescu și Referendumul pe tema justiției impus de Klaus Werner Iohannis în anul 2019. Ambele referendumuri consultative au fost organizate în perioade electorale și au fost folosite ca mijloace de propagandă, însă au rămas fără niciun efect concret în ordinea de drept a statului român.

Pentru a limita posibilitatea exercitării pe viitor a unor asemenea abuzuri de drept de către Președinții în exercițiu ai României au fost introduse cele doua alineate, primul interzicând organizarea referendumurilor „simultan cu alegerile, indiferent de natura acestora”, iar al doilea limitează posibilitatea explicit posibilitatea organizării unor referendumuri „pe teme pentru care Constituția exclude inițiativa cetățenească sau care implică proceduri finalizate prin referendumuri obligatorii”, interdicție implicită în Constituția în vigoare anterior prezențelor modificări.