Prezentare proiect

A TREIA REPUBLICĂ

„Constituția Suveranității” – Proiect de revizuire a

Constituției României

Articolul UNIC

Constituţia României din 21 noiembrie 1991, republicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1.Alineatele 4 și 5 ale articolului 1 se vor modifica și vor avea următorul cuprins:

,,(4)  Statul se organizează potrivit principiilor separației, echilibrului și cooperării loiale între cele trei puteri egale – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești.”      

,,(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale, a legilor, dar și respectarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale este obligatorie.”   

2.Alineatul (2) al articolului 19 se abrogă.

3.Alineatul 3 al articolului 21 se modifica și va avea următorul cuprins:

”(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,  optim și previzibil, de către o instanță independentă și imparțială.”

     4. Alineatul (2) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman, degradant sau experimental.”

5.După alineatul 3 al articolului 22 se introduc alineatele 4, 5 și 6 care vor avea următorul cuprins:

„(4) Identitatea sexuală biologică a copilului dobândită la naștere nu se poate modifica până la vârsta de 18 ani.

(5) Dreptul persoanei de a se auto-determina și dezvolta în libertate conform liberului său arbitru și cu respectarea statutului de persoană responsabilă ca atribute ale demnității umane  sunt drepturi inalienabile ale omului și sunt garantate și protejate de statul român.

(6) Nici o autoritate, instituție sau individ nu poate, prin orice mecanism tehnologic, să crească, să scadă, să perturbe sau să schimbe integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei, fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al persoanei sau, în cazul interzisului judecătoresc sau al pacientului care nu își poate exprima voința, fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al reprezentantului legal.”

6.Alineatul 4 al articolului 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(4) În mod excepțional și motivat, cercetarea și judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanței de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condițiile legii, doar dacă este strict necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și numai în cursul procesului penal, după punerea în mișcare a acțiunii penale.”

7.La articolul 23 după alineatul 13 se adaugă alineatele 14 și 15 care vor avea următorul cuprins:

„(14) Niciun cetățean român nu poate fi urmărit sau monitorizat și nici nu ii pot fi interceptate conversațiile sau comunicările fără încuviințarea prealabilă dată de un judecător potrivit legii și se realizează numai de organele de urmărire penală. Este interzisă folosirea în proces a documentelor și înregistrărilor obținute cu încălcarea normelor legale care le reglementează sau realizate de alte organe decât cele de urmărire penală.

(15) În nicio situație și pentru niciun motiv nu poate fi invocatǎ existența unui drept colectiv pentru limitarea libertății individuale.”

8.La articolul 24, după alineatul 2 se adaugă alineatele 3 – 5 cu următorul cuprins:

„(3) Dreptul la apărare poate fi exercitat direct sau prin apărător ales, fără a exista posibilitatea condiționării accesului la actele care fac obiectul unui dosar aflat pe rolul parchetelor și instanțelor de deținerea unei autorizații sau certificat emis de vreo autoritate publică.

(4)Este interzisă folosirea de organele de urmărire penală, de orice instanță de judecată sau de orice autoritate sau instituție de documente sau informații clasificate la care nu are acces o persoană sau avocatulales al acestuia, fără a fi necesară vreo autorizare prealabilă, dacă prin aceste documente sau în baza acestora se restrânge orice drept sau se afectează orice interes legitim al acesteia.”        

(5) În tot cursul procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare și apărare la cel mai înalt nivel.”

9.Alineatul 3 al articolului 27 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(3)Percheziția se dispune de către judecătorul instanței de judecată competentă să judece fondul cauzei și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege și numai în scopul și în limitele prevăzute în mandatul de percheziție. Informațiile și bunurile căutate se individualizează expres în mandatul de percheziție, care se emite numai motivat și numai dacă percheziția este absolut necesară pe descoperirea infracțiunilor cercetate la data solicitării încuviințării”

10.După alineatul 1 al articolului 28 se introduc trei noi alineate, respectiv 2, 3 și 4 după cum urmează:

”(2)Autoritățile publice garantează secretul corespondenței.

(3) Interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obținerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă material să judece fondul cauzei numai pentru motive temeinice, dacă aceste măsuri sunt absolut necesare pentru probarea infracțiunii pentru care există suspiciuni rezonabile și se pun în aplicare numai de organele de urmărire penală.”

(4) În cazul în care există urgență deosebită în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(2), procurorul poate, cu titlu provizoriu, să dispună prin ordonanță, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanței de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror și, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanța va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obținute, care se realizează de către procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanță.”

11.La articolul 32 după alineatul 7 se adaugă alineatul 8 care va avea următorul cuprins:

„(8) Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii.”

12.La articolul 34 după alineatul 3 se adaugă alineatul 4 care va avea următorul cuprins:

„(4) Nimeni nu poate fi supus împotriva voinței sale la niciun tratament profilactic sau medical și nici la prelevarea sau transplantul de organe. Tratamentele medicale sunt posibile doar cu consimțământul scris, complet și onest informat.”

13.Alineatul 3 al articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, judecătorii și procurorii naționali precum și personalul asimilat acestora, magistrații europeni, membrii activi ai armatei, ai serviciilor de informații, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Aceste categorii profesionale nu pot face parte din partide politice și nu pot deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții”.

14.La articolul 44 după alineatul 9 se adaugă alineatul 10 care va avea următorul cuprins:

„(10) Cetățeanul român are dreptul să își păstreze, să folosească și să dispună de averea sa în mod liber și necondiționat, conform propriei voințe. Obținerea, deținerea și folosirea de orice monedă în numerar nu poate fi limitată sau condiționată.”

15.Alineatele 1 și 2 ale articolului 48 se modifică și vor avea următorul cuprins:

 „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între două ființe umane de sex opus având identitatea sexuală dobândită la naștere neschimbată, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere, de încetare şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Uniunea religioasă între un bărbat și o femeie nu are efecte juridice și poate fi celebrată și fără a fi încheiată căsătoria civilă.”

16.Art. 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, de un organ judiciar sau de o instanță de judecată printr-un act administrative, prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, prin acte ale procurorului sau prin hotărâri judecătorești este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului sau a hotărârii judecătorești şi repararea pagubei.

(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(4) Răspunderea magistraților pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență se stabilește prin lege organică, care trebuie să includă răspunderea civilă, disciplinară și penală a magistratului care a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al judecătorului sau procurorului.

(5) Drepturile și răspunderea judecătorilor și procurorilor la data admiterii în funcție nu pot fi diminuate prin lege ulterior numirii prin decret al președintelui.”

17.Alineatul 2 al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins:

„ În Parlamentul României vor fi reprezentați cetățenii care au ales un partid care a obținut cel puțin 1% din voturile populației sau de către parlamentari independenți care au obținut cel puțin 73.000 de voturi pentru Camera deputaților și 168.000 de voturi pentru Senat.”

18.După litera k) a alin. (2) al art. 65 se adaugă o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

„l) Desemnează Procurorul General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Procurorii Șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.”

19.La articolul 70 după alineatul (2) se introduce alineatul (3) și va avea următorul cuprins:

 „(3) Calitatea de deputat sau de senator încetează și în situația în care acesta este demis din funcție printr-un referendum local convocat în circumscripția electorală în care au fos aleși de către un număr de 7.300 cetățeni pentru un deputat, respectiv de 16.800 cetățeni pentru un senator. După constatarea încetării mandatului parlamentarului de către Curtea Constituțională, mandatul vacant va fi ocupat până la organizarea viitoarelor alegeri de către următorul candidat ales în circumscripția electorală respectivă la ultimele alegeri. Referendumul pentru demiterea unui parlamanetar nu poate fi organizat în ultimele 6 luni de mandat. Parlamentarul este demis dacă jumătate plus unul dintre cei prezenți la referendum votează pentru demitere, indiferent de cvorumul de participare.”

20.Alineatul 3 al articolului 72 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(3) In caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul Justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției.”

21.Alineatul (1) al articolului 74 se modifică și va avea următoarea formulare:

„(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 30.000 de cetățeni cu drept de vot.”

22.Alineatul (2) al articolului 75 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost respinse.”

23.Alineatul (1) al articolului 83 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Mandatul Președintelui României este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului care va avea loc în același an calendaristic cu alegerea Parlamentului.”

24.La articolul 90 după alineatul 1 se adaugă alineatele 2 și 3 care vor avea următorul cuprins:

„(2) Niciun fel de referendum nu poate fi organizat simultan cu alegerile, indiferent de natura acestora.

(3) Nu se pot iniția referendumuri consultative pe teme pentru care Constituția exclude inițiativa cetățenească sau care implică proceduri finalizate prin referendumuri obligatorii.”

25.Litera b)a articolului 94 se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral numai cu avizul conform al comisiilor de specialitate ale Parlamentului”.

26.Alineatul (2) al articolului 97 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Președintele poate fi demis din funcție prin referendum convocat de un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării. Referendumul pentru  demiterea Președintelui nu poate fi organizat în ultimele 6 luni de mandat. Președintele este demis dacă jumătate plus unul dintre cei prezenți la referendum votează pentru demitere, indiferent de cvorumul de participare.”

27.Alineatul 1 al articolului 103 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Președintele României propune spre aprobarea Parlamentului candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru de către partidul sau alianța de partide care care are majoritatea în Parlament. În situația în care acesta nu obține votul de încredere al Parlamentului, Președintele va desemna un alt candidat în urma consultării partidelor reprezentate în Parlament.”

28.Alineatele 2 și 3 ale articolului 108 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Prin hotărâri de guvern nu se poate modifica sau adăuga la conținutul normei primare care ordonă emiterea hotărârii.

(3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta și pot reglementa exclusiv în domeniul rezervat legilor ordinare”.

29.Se modifică alineatele 3, 5 și 6 ale articolului 115 care vor avea următorul cuprins:

„(3) Ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței. (…)

„(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Camera sesizată se pronunță de urgență asupra ordonanței, aceasta fiind trimisă celeilalte Camere care decide de asemenea în procedura de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței de urgență. Dacă în termen de cel mult 90 de zile de la adoptarea de către prima cameră sesizată camera decizională nu se pronunță asupra ordonanței de urgență, aceasta este considerată respinsă.

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică și nici de desființare, înstrăinare sau concesionare a unor bunuri aflate în proprietate publică.”

30.După alineatul 2 al articolului 116 se adaugă un nou alineat, alineatul (3), după cum urmează:

„(3) Funcțiile publice numite, sau funcțiile și calitățile pentru care se realizează desemnare directă, pentru care nu se organizează concurs sau examen, pot fi ocupate pentru un mandat de maxim 4 ani care poate fi reînnoit o singură dată, dacă nu este prevăzut o altă durată a mandatului sau a numărului de mandate prin Constituție.”

31.Alineatele 4 și 5 ale articolului 118 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(4) Serviciile de informații și cele asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, în condițiile legii. Personal cu statut militar poate fi încadrat exclusiv în sistemul forțelor armate din cadrul Ministerului Apărării, în structura Jandarmeriei Române, în structurile operative de intervenție antiteroristă din cadrul serviciilor de informații și în sistemul penitenciar din cadrul Ministerului Justiției. Organizarea de activități militare sau paramilitare în afară unei autorități statale este interzisă.

(5) Pe timp de pace, pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai cu acordul prealabil al Parlamentului și în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.”

32.După alineatul 5 al articolului 118 se adaugă alineatul 6 care va avea următorul cuprins:

„(6) Pe timp de pace bugetul apărării naționale nu poate depăși 2% din bugetul național al anului respectiv.”

33.”După alin. (1) al articolul 119 se introduce un nou alineat, alin. (2), după cum urmează:

“(2) Din Consiliul Suprem de Apărare a Țării fac parte de drept președintele, primul ministru, președinții celor două camere ale Parlamentului, ministrul apărării, ministrul justiției și șefii serviciilor de informații. Șefii serviciilor de informații sunt desemnați pentru o perioadă de 4 ani în ședință comună a Parlamentului, mandatul acestora putând fi reînnoit o singură dată pentru aceeași durată.”

34.Alineatul 3 al articolului 124 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(3) Judecătorii sunt exclusiv cetățeni români, sunt independenţi şi se supun numai legii. Orice dispoziție administrativă are rolul de a asigura funcționarea sistemului judiciar fără a aduce atingere activității de judecată realizată de judecători.”

35. După alin. (3) al articolul 124 se introduc două noi alineate, alineatul 4 și alineatul 5,  cu următorul cuprins:

,, (4) Judecătorii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații național sau internațional. Judecătorii care au avut aceste calități înainte de numirea în funcție sunt eliberați din funcție.

(5) Judecătorii în funcție nu pot fi membri în asociații și societăți oculte, secrete sau discrete. Judecătorii în funcție pot fi exclusiv membri ai unor asociații profesionale, iar activitatea desfășurată să vizeze domeniul justiției. ”

36.Alineatele 1, 2 și 3 ale articolului 125 se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,(1)Judecătorii numiţi în funcție sunt cetățeni români și sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor și procurorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Judecătorilor, în condiţiile legii sale organice.

(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior și funcțiilor didactice de la Institutul Național al Judecătorilor și Procurorilor și Școlii Naționale de Grefieri.”

37.Alineatul 3 al articolului 126 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, dar și dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit competenţei sale. ”

38.Alineatul 2 al articolului 132 se modifică și va avea următorul cuprins:

,, (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior și funcțiilor didactice de la Institutul Național al al Judecătorilor și Procurorilor și Școlii Naționale de Grefieri.”

39.Articolului 133 se modifică și va avea următorul cuprins:

,, (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri, din care:

a)10 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi sunt validaţi de Senat; aceştia sunt aleși

– 2 din rândul judecărilor de la judecătorii, de către judecătorii care funcționează în cadrul judecătoriilor;

– 3 din rândul judecătorilor de la tribunal, de către judecătorii care funcționează în cadrul tribunalelor;

– 3 din rândul judecătorilor de la curțile de apel, de către judecătorii care funcționează în cadrul curților de apel;

– 2 din rândul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unul ales de judecătorii care funcționează în secția penală și unul ales de judecătorii care funcționează în cadrul celorlalte secții;

b)2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, care nu au făcut parte din partide politice în ultimii 5 ani, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;

c)ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

(3)Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a), în ordinea descrescătoare a gradului profesional, respectiv al vechimii.

(4)  Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, prelungit în niciun mod, dintre judecătorii prevăzuţi la alineatul (2).

(5)Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.

(6) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret sau deschis, potrivit legii.”

40. Art. 134 se modifică și va avea următorul curprins:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii, selectați prin concurs national anual de admitere în magistratură, organizat de Institutul Național al Magistraturii, dintre persoanele licențiate în drept, cu o vechime de minim 8 ani în profesii juridice sau în învățământul juridic superior.

(2) Procurorii nu pot fi mutați sau transferați în funcție de judecător decât prin promovarea examenului de la alin. (1).

(3) Judecătorii și procurorii pot fi delegați sau detașați în funcții de execuție sau de conducere numai de Consiliul Superior al Magistraturii prin examen sau concurs national, organizat de Institutul Național al Magistraturii.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(4)Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La aceeași instanță pot fi atacate hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care se respinge sancționarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor.

(5)Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

(6) Inspecția Judiciară efectuează cercetarea prealabilă a judecătorilor și procurorilor, și funcționează sub autoritatea ministrului justiției, ca direcție cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiției. La această direcție funcționează inspectori judiciari, care au o carieră juridică de minim 12 ani în funcții juridice, inclusiv în funcția de magistrat. Funcțiile de inspector judiciar se ocupă prin concurs organizat la nivel national de Institutul Național al Magistraturii, iar mandatul inspectorilor judiciari are o durată de 6 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași durată. Pe perioada exercitării mandatului, inspectorii judiciari au aceleași drepturi și obligații cu judecătorii și procurorii, fiind asimilați acestora, în funcția de vechimea deținută în funcția juridică. Sancționarea inspectorilor judiciari se realizează de ministrul justiției, potrivit legii organice care reglementează răspunderea magistraților.”

41. Alineatul 4 al articolului 136 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. Redevențele datorate pentru contractele de concesiune se vor actualiza la nivelul prețurilor practicate în Uniunea Europeană din cinci în cinci ani.”

42. Alineatul 3 al articolului 140 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează Parlamentului cel puțin o dată pe an cele constatate. Raportul este public”.

43. Alineatul 3 al Articolului 142 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Trei judecători sunt numiți de Înalta Curte de Casație și Justiție, trei de Guvern, doi de Camera Deputaților și unu de Senat.”

44. Alineatul unic al Articolului 143 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competența profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și să nu fi făcut parte din partide politice în ultimii cinci ani anterior numirii în funcția de judecător..”

45. Literele a) – d) ale articolului 146 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 20 de deputați sau de cel puțin 10 senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;

b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 20 de deputați sau de cel puțin 10 senatori;

c) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 20 de deputați sau de cel puțin 10 senatori;

d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de  Avocatul Poporului sau de un număr de cel puțin 20 de deputați sau de cel puțin 10 senatori;”

46. Alineatele (3) și (4) ale articolul 147, se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit Articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate pe aceleași temeiuri de fapt și de drept. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, precum și pentru toată durata în care actul normativ declarat neconstituțional a produs efecte”.

47. După alinineatul (4) al articolului 147 se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

”(5) Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către judecători și procurori constituie abatere disciplinară și se sancționează în condiții stabilite prin lege organică”.

48. Titlul VI din Constituția României se modifică și va avea următorul cuprins:

„Titlul VI  – Participarea României în organisme și alianțe internaționale

Art. 148 – Supremația Constituției și a interesului suveran al poporului în derularea relațiilor internaționale

România își îndeplinește întocmai și cu bună credință angajamentele luate și obligațiile care îi revin conform Tratatelor Constitutive ale organismelor și alianțelor internaționale la care a aderat, cu respectarea Constituției României și în interesul superior și suveran al poporului român.

Art. 149 – Aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor constitutive și retragerea României din organismele și alianțele internaționale

(1) România poate adera la organisme și alianțe internaționale, poate ratifica revizuirea tratatelor constitutive sau se poate retrage din organismele și alianțele internaționale din care face parte prin lege adoptată prin decizia suverană a poporului român exprimată prin referendum.

(2) Referendumul pentru aderarea, ratificarea modificării tratatelor constitutive sau retragerea din Organismele și Alianțele din care România face parte poate fi inițiat de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, sau de către un număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă și exercită dreptul prevăzut în prezentul articol trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

(3) Proiectul de lege prin care se prevede aderarea, ratificarea modificării tratatelor constitutive sau retragerea din Organismele și Alianțele din care România face parte se adoptă de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

(4) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.

(5) Legea de aderare la organismele și alianțele internaționale, de ratificare a revizuirii tratatelor constitutive ale acestora sau de retragere din organismele și alianțele din care România face parte este adoptată după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului.

(6) Respingerea prin referendum a ratificării Tratatelor constitutive revizuite ale organizațiilor și alianțelor la care România este parte are ca efect retragerea României din acele Organizații sau Alianțe internaționale”.

49. După alineatul 2 al articolului 154 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

„(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei Constituții, mandatul Președintelui în exercițiu încetând la data de 30 Noiembrie a anului în care vor avea loc primele alegeri Parlamentare după adoptarea prezentei Constituții.”

Coduri de culoare: